Ctitoria lui Matei Basarab, gazda Sinaxei stareţilor din Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor din anul 2018

Joi, 13 decembrie 2017, stareţii şi stareţele din Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor s-au întâlnit la Mănăstirea „Sfinţii Voievozi” din Slobozia, evenimentul desfăşurându-se sub preşedinţia Preasfinţitului Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor.

Ctitoria lui Matei Basarab, gazda Sinaxei de anul acesta

În ctitoria lui Matei Basarab, cea mai veche mănăstire din Eparhie, Mănăstirea Sfinții Voievozi din Slobozia, s-a săvârșit Sfânta Liturghie unde au slujit părinți stareți din Episcopia Sloboziei și Călărașilor.

Preasfinţitul Părinte Vincenţiu, a ţinut un cuvânt de învăţătură despre importanţa misiunii pe care fiecare slujitor în parte trebuie să o săvârşească în parohie şi mănăstire, despre importanţa conlucrării şi ajutorării dintre mănăstirile eparhiei precum şi obligativitatea cunoaşterii şi respectării regulamentului vieţii monahale.

Preacuviosul părinte Arhimandrit Rafail Mîţ, Vicar Eparhial şi Exarh suplinitor a prezentat pe cei doi referenți Maxim și preacuviosul părinte Serafim, starețul Mănăstirii Balaciu.

Doi conferențiari au susținut tematica Sinaxei

Tema Sinaxei a fost susținută de 2 stareți:

-   Preacuviosul părinte Protosinghel Gabriel Botezatu, egumenul Mănăstirii Hagieni, care a prezentat referatul cu titlul „Anul omagial a unității de credință și de neam”;

-  Preacuviosul părinte Ieromonah Serafim Șurpanu, starețul Mănăstirii Crăsani, care a prezentat referatul cu titlul „Anul comemorativ al Făuritorilor Marii Uniri din 1918”.

Fiecare dintre stareţii, egumenii şi stareţele care au participat la întâlnire a făcut în continuare o prezentare a vieţuitorilor aşezământului monahal, a programului liturgic şi duhovnicesc al mănăstirii şi un raport al activităţilor şi proiectelor desfăşurate de vieţuitori pe întreg parcursul anului 2018.

În cadrul Sinaxei stareţilor şi stareţelor organizată la Mănăstirea Sfinții Voievozi din Slobozia s-a analizat şi evaluat starea actuală a monahismului, cu plusurile şi minusurile sale şi cunoaşterea realităţilor atât duhovniceşti, cât şi administrative ale mănăstirilor.